Un băieţel a plecat undeva departe de casa lui, pentru a studia cu un mare maestru. Când l-a întâlnit pe bătrânul înţelept, prima sa întrebare a fost:
– “Cât va dura până voi deveni la fel de înţelept ca tine?”
Răspunsul fu prompt:
– “Cinci ani.”
– “Dar e foarte mult”, replică băiatul. “Şi dacă lucrez de două ori mai mult?”
– “Atunci îţi va lua zece ani”, spuse maestrul.
– “Zece! E mult prea mult. Şi dacă studiez întreaga zi şi chiar şi în fiecare noapte?
– “Cincisprezece ani”, spuse înţeleptul.
– “Nu înţeleg”, zise băiatul. “De fiecare dată când îţi promit că voi dedica din ce în ce mai multă energie scopului meu, îmi spui că va dura mai mult. De ce?
– “Răspunsul e simplu: cu un ochi fixat pe destinaţie, îţi rămâne doar unul care să te ghideze de-a lungul călătoriei.”

Mie mi-a plăcut foarte mult.
Dezvoltarea personală este un proces de care trebuie să te bucuri. Să savurezi fiecare nou aspect pe care îl descoperi în tine.
Şi ideea e că, de fiecare dată când nu faci din destinaţie un scop, călătoria este mult mai plăcută.